România a adoptat o nouă lege privind avertizorii de integritate după un proces turbulent

Drumul spre adoptarea unei protecții cuprinzătoare a avertizorilor de integritate în România a fost unul turbulent. După îngrijorările inițiale, România a adoptat o nouă lege privind avertizorii de integritate, Legea 361/2022, în iunie 2022. Astfel, România a devenit a zecea țară care a transpus directiva UE în legislația națională.

Cu toate acestea, legea s-a confruntat cu critici pentru deficiențele sale și pentru neconformitatea cu directiva. Ca răspuns, o versiune îmbunătățită a legii a fost aprobată de Parlament la 13 decembrie 2022. În pofida altor preocupări legate de terminologia problematică, legea este acum în vigoare după ce au fost aduse modificări în martie 2023, alinierea acesteia la propunerea inițială a Ministerului Justiției.

Procesul legislativ al legii privind avertizorii de integritate în România

La fel ca majoritatea statelor membre, România nu a respectat termenul inițial de transpunere a Directivei UE privind protecția avertizorilor de integritate, dar noua legislație a fost introdusă în iunie 2022. În ciuda trecerii cu succes a legii prin Parlament, experții anticorupție au indicat imediat defecte semnificative în noua lege. Printre acestea se numărau nerespectarea standardelor minime ale directivei, o reducere a rețelei de protecție existente în România și chiar încălcări constituționale.

Ca urmare a hotărârii Curții Constituționale potrivit căreia legea nu respectă standardele constituționale, președintele României, Klaus Iohannis, a retrimis legea în Parlament la 28 iulie pentru reevaluare. O versiune îmbunătățită a legii a primit aprobarea la 13 decembrie 2022.

Cu toate acestea, legislația revizuită s-a confruntat din nou cu critici atât din partea societății civile, cât și din partea Comisiei Europene, din cauza neconcordanțelor în comparație cu Directiva privind avertizarea de integritate. Comisia a cerut în mod explicit eliminarea criteriului conform căruia avertizorii anonimi trebuie să includă „indicii substanțiale” pentru a-și susține dezvăluirea, ceea ce ar putea duce la respingerea plângerilor anonime. Această solicitare a fost legată de reținerea de fonduri în cadrul Planului național de redresare și reziliență, în valoare de 3,2 miliarde de euro.

În martie 2023, a fost prezentat Parlamentului un proiect de lege de modificare a legislației recent adoptate. Acesta a avut ca rezultat Legea nr. 67/2023, care a fost adoptată la 21 martie 2023. Paragraful actualizat a revizuit obligația pentru avertizorii anonimi, înlăturând „substanțiale”.

În acest articol, vom analiza mai îndeaproape detaliile și cele mai importante aspecte ale legii românești privind protecția avertizorilor de integritate împreună cu Maria Bobóc, Territory Manager la Whistlelink.

Pentru mai multe informații, vă rugăm să citiți și articolul nostru scris de Deloitte, partener Whistlelink: Procesul de transpunere a noii legi pentru protecția avertizorilor de integritate în România

Legea românească de whistleblowing: Domeniul de aplicare

Entitățile obligate trebuie să dispună de un canal intern de raportare, precum și de proceduri de raportare și sisteme de protecție pentru prevenirea represaliilor împotriva avertizorilor de integritate. O persoană sau un departament trebuie să fie desemnat ca fiind responsabil pentru gestionarea rapoartelor și realizarea acțiunilor ulterioare cu diligența necesară. Raportarea scrisă sau orală trebuie să fie posibilă în cadrul sistemului intern de raportare, iar confidențialitatea trebuie respectată.

Obligațiile includ pentru sectorul privat:

1. Persoanele juridice cu 50 sau mai mulți angajați cu contracte de muncă permanente sau pe durată determinată.
   
2. Anumite persoane juridice din sectorul financiar sau cu obligații legate de prevenirea spălării banilor sau a finanțării terorismului, sau de securitatea transporturilor și a mediului.
   
   

Legea permite companiilor din sectorul privat cu un număr de 50 până la 249 de angajați să partajeze canalele interne de raportare, precum și resursele pentru primirea și prelucrarea rapoartelor.

În ceea ce privește sectorul public, legea a extins obligația de a avea canale interne de raportare în toată amploarea sa. Toate entitățile publice trebuie să înființeze un sistem de raportare securizat, indiferent de numărul de angajați. Legea se aplică, de asemenea, municipiilor cu peste 10.000 de cetățeni.

Termene limită

Companiile românești cu peste 50 de angajați au fost obligate să implementeze canale interne de avertizare înainte de 17 decembrie 2023 pentru a asigura conformitatea cu noua legislație.

Sancțiuni

Amenzile pentru nerespectarea obligațiilor prevăzute de legea privind protecția avertizorilor de integritate variază între 4.000 și 40.000 de lei.

• Nerespectarea obligației de a avea un raport intern cu amenzi cuprinse între 4.000 și 30.000 de lei pentru persoanele juridice.  
• Încălcarea obligației de a asigura confidențialitatea se poate solda cu amenzi între 4.000 și 40.000 de lei.
• Sancțiune suplimentară sub forma unei amenzi administrative de până la 40.000 de lei, dacă instanța constată că același avertizor a fost supus represaliilor de cel puțin două ori în legătură cu același raport.
  

Raportarea cu bună știință a unor informații false este calificată drept infracțiune și va fi sancționată cu amendă de la 2.400 la 30.000 de lei, dacă fapta nu este considerată infracțiune penală.

Raportarea anonimă

Legea românească privind avertizarea de integritate permite raportarea anonimă, dar aceasta nu este încurajată. Cu condiția ca raportarea să conțină un nivel minim de informații, organizațiile sunt obligate să o analizeze. Acest lucru se va întâmpla numai dacă avertizarea anonimă conține indicii privind presupusele încălcări ale legii, în caz contrar raportul poate fi respins după 15 zile.

Avertizorii anonimi vor beneficia de aceeași protecție juridică ca și cei nominali.

Alte informații importante despre legea privind avertizorii de integritate din România

Avertizorii au dreptul de a fi reprezentați în cadrul investigațiilor disciplinare în urma unui raport de către un avocat desemnat gratuit de către Baroul Român.

De asemenea, este posibilă raportarea către entități externe, desemnate să primească plângeri cu privire la încălcări ale legii. Acestea implică autorități și instituții publice, precum și Agenția Națională de Integritate („ANI”).

Vrei să afli mai multe? Vizitează pagina noastră despre Directiva UE privind protecția avertizorilor sau citește despre legile naționale privind avertizorii din Uniunea Europeană pentru a afla mai multe.

Vrei să discutăm despre o soluție sigură de avertizare pentru organizația ta? Solicită un Demo gratuit!