Cum să fii aliniat la Legea 361/2022 privind avertizarea de integritate
Directiva Whistleblowing pentru protecția avertizorilor de integritate (2019/1937) a intrat în vigoare astăzi, vineri, 17 decembrie.
Ce înseamnă asta?
Este ziua în care toate statele membre UE ar trebui să adopte directiva în legislația națională.
Dara oare au facut-o?
Nu chiar.
Odată expirat termenul limită dar de UE pentru transpunerea Directivei Whistleblowing, să aruncăm o privire asupra situației generale a adoptării legii la nivelul fiecărei tări.
Ultima actualizare: iunie 2022
Discuțiile inițiale cu Guvernul și statele federale au dus la un prim proiect intern de lege, care nu a fost încă făcut public. După o întârziere considerabilă, proiectul de lege a fost trimis spre revizuire timp de șase săptămâni, așa cum a anunțat guvernul federal la începutul lunii iunie 2022.
Un raport comun publicat de Transparency International și Whistleblowing International Network în februarie 2021 a constatat că Austria a făcut progrese minime în transpunerea directivei și că procesul nu a fost nici transparent, nici cuprinzător.
Recent Belgia a înregistrat unele progrese în ceea ce privește transpunerea Directivei Whistleblowing a UE în legislația națională. În prezent, Guvernul Federal elaborează legislația pentru sectorul privat. Acest lucru ar acoperi avertizările privind frauda fiscală și socială (dar fără a menționa corupția). Un alt proiect care să acopere sectorul public ar putea fi publicat până la sfârșitul lunii mai. Acest lucru sugerează că Belgia ar putea finaliza întregul proces legislativ în această toamnă.
În urma consultării publice cu privire la un proiect de lege cu privire la avertizarea de integritate, Ministerul Justiției a publicat opiniile transmise. Au fost analizate diferite aspecte ale cadrului propus, printre care:
Croaţia
A fost adoptată o nouă lege privind protecția avertizorilor, ceea ce face din Croația a noua țară care a adoptat o lege națională de whistleblowing. Legea a fost publicată la 15 aprilie și a intrat în vigoare la 23 aprilie. Deși Croația are o lege privind avertizorii încă din 2019, au fost necesare modificări semnificative pentru a se alinia la standardul minim din Directiva UE.
La 22 ianuarie 2022, parlamentul cipriot a adoptat o nouă lege națională privind protecția avertizorilor intitulată; „Protecția persoanelor care raportează încălcări ale Legii Uniunii și ale Legii naționale din 2022”.
Noua lege se referă în primul rând la încălcările care ar putea dăuna altora sau ar putea dăuna mediului. Aceasta acoperă, de asemenea, terțe persoane cu legături cu avertizorul care ar putea suferi represalii.
Legea cere organizațiilor să implementeze canale și procese interne de raportare care păstrează anonimatul avertizorului. Va fi considerată infracțiune împiedicarea avertizării, represaliile sau încercarea de a dezvălui identitatea avertizorului care dorește să își păstreze anonimatul.
Proiectul de lege din Republica Cehă nu a fost adoptat la timp din cauza alegerilor locale și trebuie retransmis Parlamentului. Este de așteptat ca proiectul de lege să arate la fel ca cel depus anterior, care include obligații pentru companiile cu peste 25 de angajați și pentru municipiile cu peste 5.000 de locuitori de a implementa soluția de avertizare până la sfârșitul lunii mai 2022. Roiectul depășește cerințele minime ale directivei.
Este prima țară care a transpus directiva în legislația națională. Noua lege privind protecția avertizorilor, numită „Lov om beskyttelse af whistleblowere”, a fost adoptată în iunie 2021 și a intrat acum în vigoare odată cu termenul Uniunii.
Legea daneză extinde domeniul de aplicare a Directivei dincolo de legislația Uniunii, incuzând și încălcările de natură gravă, cum ar fi hărțuirea sexuală sau alte conflicte personale grave la locul de muncă. Cu toate acestea, nu include protecție pentru avertizorii care informează cu privire la securitatea națională sau informațiile medicale acoperite de Legea sănătății.
Un nou proiect de lege privind protecția avertizorilor a fost aprobat de Guvernul Estoniei. Proiectul de lege a fost trimis Parlamentului unde a trecut în prima lectură. Se estimează că noua lege va intra în vigoare în iunie 2022.
Consultarea publică cu privire la proiectul de lege s-a încheiat în august 2021, iar propunerea trebuia inițial prezentată în Parlament în septembrie 2021. În urma feedback-ului cu privire la proiectul de lege a Guvernului, grupul de lucru care pregătește legislația finlandeză a amânat de două ori termenul limită, pentru a introduce modificări.
Parlamentul Franței a adoptat o nouă legislație – Legea nr. 2022-401 pentru îmbunătățirea protecției avertizorilor, denumită și Legea Wasermann, la 22 februarie. Noua lege depășește legea Sapin 2 a Franței și cerințele minime ale Directiva UE, incluzând și sancțiuni și răspundere personală în cazul în care organizațiile nu se conformează.
Pentru mai multe informații, citiți această postare despre noua lege franceză.
În urma respingerii proiectului de lege prezentat inițial în decembrie 2020 de către partidul CDU/CSU, un alt proiect de lege este în curs de elaborare în Germania.
Viitorul guvern german și-a declarat angajamentul față de o transpunere responsabilă a Directivei Whistleblowing a UE, afirmând că scopul „a fost de a îmbunătăți drepturile avertizorilor”. Se discută și introducerea de sancțiuni organizațiilor care nu se conformează.
Introducerea unei noi legi privind protecția avertizorilor în Grecia a fost amânată, societatea civilă declarând că reformelor legale le-a lipsit transparența și incluziunea. Ministerul Justiției nu a furnizat încă nicio informație cu privire la proces.
Ungaria rămâne singurul stat membru care nici măcar nu a început transpunerea Directivei pentru protecția avertizorilor. Societatea civilă și-a exprimat îngrijorarea că Ungaria este singura țară din UE care nu a făcut niciun pas în vederea transpunerii Directivei.
Un nou proiect de lege privind protecția avertizorilor a fost publicat în Irlanda în februarie 2022. Acesta urmărește să transpună Directiva UE în legislația națională irlandeză prin modificarea actualei legi din 2014.
Transparency International Ireland și-a exprimat îngrijorarea că unele măsuri ar putea chiar slăbi protecția existentă pentru avertizorii irlandezi. Acest lucru ar duce la încălcarea Directivei, care prevede că transpunerea nu ar trebui, în niciun caz, să reducă nivelul de protecție deja oferit de statele membre. Legea este actualmente sub analiză pentru a fi luate în considerare recomandările.
La 8 mai 2021, Legea din 22 aprilie 2021 nr. 53 a intrat în vigoare. Această lege prevede adoptarea, în temeiul art. 1, decretelor legislative pentru transpunerea Directivelor europene și punerea în aplicare a altor acte ale Uniunii, aceasta incluzând transpunerea Directivei Whistleblowing. Cu toate acestea, până la sfârșitul lunii noiembrie 2021, a devenit oficial că Italia va întârzia adoptarea sa.
Transparency International Italy și Good Lobby au susținut o conferință de presă pentru a comenta lipsa de transparență în dezvoltarea legii și au cerut, de asemenea, ca etapele următoare să fie făcute mai inclusiv.
La 20 ianuarie 2022, Letonia a adoptat o lege privind protecția avertizorilor în legislația națională, primind elogii pentru includerea protecției în mod special pentru avertizorii de riscuri climatice. Letonia este un lider emergent în probleme climatice, așa cum arată ambițiosul său Plan național pentru Energie și Climă. Până acum, Letonia este singura țară care a inclus în mod explicit protecția avertizorilor care aduc dovezi ale unor riscuri climatice. Noua lege extinde, de asemenea, domeniul de aplicare al Directivei pentru a proteja nu numai încălcările dreptului Uniunii, ci și încălcarea legislației naționale.
„Seimas”, Parlamentul lituanian, a adoptat o nouă lege privind avertizorii de integritate chiar înainte de termenul limită al UE, la 16 decembrie 2021. Noua lege, care modifică Legea privind protecția avertizorilor nr. XIII-804, a intrat în vigoare la 15 februarie 2022. Lituania a optat pentru termene limită diferite în comparație cu Directiva UE. Avertizorul va primi confirmarea recepției informațiilor în termen de două zile lucrătoare, iar feedbackul cu privire la evoluția cazului trebuie să fie transmis acestuia în cel mult 10 zile lucrătoare.
Luxemburgul a depășit termenul limită al UE, dar după aceea a prezentat Parlamentului și mass-mediei un proiect de lege privind protecția avertizorilor. Acesta este actualmente analizat de experții în protecția avertizorilor pentru a determina dacă este în conformitate cu cerințele Directivei Whistleblowing și, de asemenea, cu cele mai bune practici. Proiectul de lege indică faptul că se vor extinde standardele minime stabilite în Directivă, inclusiv în ceea ce privește protecția avertizorilor.
Un nou proiect de lege privind protecția avertizorilor (nr. 249) a fost publicat fără nicio consultare publică sau a părților interesate. Proiectul de lege propune amendamente la legislația actuală a Maltei privind avertizarea de integritate (Capitolul 527 din 2013), pentru a se asigura că aceasta este în conformitate cu standardele minime ale Directivei.
Modificările par să se alinieze cerințelor minime ale Directivei privind un cadru legislativ îmbunătățit care să protejeze avertizorii. Proiectul de lege pune un accent puternic pe confidențialitate și protecția datelor, care trebuie să fie în conformitate cu GDPR și cu Capitolul 586 al Maltei.
Prima propunere de proiect a fost prezentată în octombrie 2021, iar anteproiectul a fost publicat în aprilie, în urma consultărilor publice care au inclus peste 800 de pagini de observații la primul proiect. Versiunea actualizată include modificări precum extinderea protecției pentru lucrătorii temporari sau stagiari, eliminarea pseudo-anonimizării cazurilor și reducerea perioadei de timp pentru păstrarea înregistrărilor de date, de la 5 ani la 12 luni după finalizarea investigației cazului.
Actul va intra în vigoare după două luni, organizațiile private cu peste 250 de angajați având apoi încă o lună pentru a implementa canale de raportare interne.
Cea mai controversată parte a legii se referă la potențialele sancțiuni. Anteproiectul polonez propune o pedeapsă de până la 3 ani de închisoare sau restricționarea libertății pentru obstrucționarea raportării, represalii împotriva avertizorului, dezvăluirea ilegală a identității acestuia sau lipsa unei proceduri interne.
Pe 20 decembrie 2021 a fost publicată Legea nr. 93/2021, care transpune Directiva Whistleblowing a UE. Această nouă lege oferă cadrul general pentru protecția avertizorilor, impunând organizațiilor să stabilească canale interne de avertizare și interzicând represaliile. Nerespectarea noului cadru legal reprezintă o contravenție administrative.
În unele cazuri, legea depășește standardele minime stabilite de Directivă. De exemplu, include nu numai încălcări ale dreptului Uniunii, ci și infracțiuni violente și criminalitate organizată, precum și infracțiunile menționate la articolul 1 alineatul (1) din Legea portugheză nr. 5/2002 din 11.
Noua lege va intra în vigoare la 18 iunie 2022, la 180 de zile de la publicare.
România a fost primul stat european cu o legislație pentru protecția avertizorilor de integritate, legea 571/2004 care oferă protecție însă doar avertizorilor din sectorul public.
Guvernul României a adoptat un proiect de lege privind protecția avertizorilor și l-a înaintat Parlamentului în februarie 2022. Termenul limită pentru noua lege a fost stabilit la 31 martie 2022, însă a trecut fără ca legea să fi adoptată.
Proiectul de lege propune Agenția Națională de Integritate, deja însărcinată cu raportarea din sectorul public, ca autoritate responsabilă și de sectorul privat, extinzându-și astfel prerogativele.
Guvernul slovac a lansat o propunere de modificare a Legii 54/2019 care este în prezent în discuție la nivel de Guvern. Legea urma să intre în vigoare la 1 mai 2022, dar procesul a fost amânat.
În decembrie 2021, a fost publicată o propunere de lege privind protecția avertizorilor spre consultare. La 22 ianuarie 2022, Transparency International Slovenia a răspuns propunerii, comentând că actualul proiect de lege trebuie îmbunătățit pentru a oferi o protecție adecvată tuturor avertizorilor.
Deși și Spania a întârziat de asemenea în transpunerea Directivei Whistleblowing, proiectul de lege este deja aprobat și pe cale să intre în vigoare. Propunerea este foarte ambițioasă stabilind amenzi cuprinse între 100.000 și 1 milion de euro pentru împiedicarea avertizărilor, neimplementarea canalului sau încercarea de a afla identitatea unui avertizor care a ales să rămână anonim.
Până în prezent, amenzile prevăzute de proiectul spaniol sunt cele mai mari din Europa.
În orice caz, implementarea canalelor interne de avertizare a cunoscut un impuls important după reforma din 2015 a Codului Penal, care a introdus o clauză (art. 31) de scutire de răspundere penală pentru acele persoane juridice care au adoptat în prealabil detectării neregulilor, un model eficient de prevenire a riscurilor penale.
A fost al doilea stat membru care a adoptat Directiva pentru protecția avertizorilor, în legislația națională, pe 29 septembrie 2021.
Noua lege privind denunțarea, „Lag (2021:890) om skydd för personer som rapporterar om missförhållanden” („Visselblåsarlagen”), depășește cerințele minime ale Directivei UE. Protecția avertizorilor se face și atunci când există o încălcare a „interesului general”, nu doar a dreptului Uniunii, și încorporează municipiile cu mai puțin de 10.000 de locuitori.
Organizațiile cu peste 249 de angajați va trebui să implementeze canale interne de avertizare până la 17 iulie 2022.
Pentru mai multe informații > Suedia transpune Directiva Whistleblowing a UE.
Țările de Jos au deja o legislație referitoare la avertizarea de integritate, care este în curs de modificare pentru a se alinia cu standardele minime ale Directivei UE. Noul proiect de lege olandez a fost publicat la 1 octombrie 2021 și este încă în discuție în parlament.
ONG-ul Transparency International Netherlands a declarat că Guvernul trebuie să „prioritizeze calitatea în fața urgenței pentru a respectarea termenului limită”.
Pentru a obține actualizări despre toate statele membre, accesează Monitorul UE pentru Whistleblowing.
Pentru mai multe informații despre transpunerea legislației în regiunea ta sau despre modul în care Directiva Whsitleblowing a UE te afectează, contactează sau Territory Managerul local. acta în curând.
Vrei să afli mai multe despre avertizarea de integritate și canalele sigure? Citește mai multe despre legea avertizorilor de integritate a UE aici și pe EUR-Lex.
Cauți un canal de avertizare de integritate sigur? Citește mai multe aici.
Vrei să discutăm mai multe despre un canal de avertizare de integritate sigur pentru organizația ta?
Dacă ai vreun comentariu la acest articol sau ai vrea să știi mai multe despre Whistlelink, ne-ar plăcea să ne contactezi.
Whistlelink valorează confidențialitatea. Vă vom contacta doar cu informații legate de soluțiile noastre.Puteți să vă dezabonați oricând. Pentru mai multe informații, citiți Politica de Confidențialitate.
Marți | 09:00 – 09:30
NE BUCURĂM DE CUNOȘTINȚĂ
NE BUCURĂM DE CUNOȘTINȚĂ
Whistlelink valorează confidențialitatea. Vă vom contacta doar cu informații legate de soluțiile noastre. Puteți să vă dezabonați oricând. Pentru mai multe informații, citiți Politica de Confidențialitate.
HAPPY TO MEET YOU!
Whistlelink values your privacy. We will only contact you about our solutions.
You may unsubscribe at any time. For more info, please review our Privacy Policy
